Category Archives: Turism & Travel

No credit card accepted

În scurta mea vacanță la Mamaia am dorit să plătesc elegant, cu cardul, diverse produse și servicii consumate. No fucking way! Acest lucru este imposibil! ATM-urile sunt rare și aparțin unor bănci idioate scumpe, iar POS-urile lipsesc cu desăvârșire. Într-un restaurant-pizzerie de pe lângă fântânile din Mamaia găsești un panou pe care scrie “No credit card accepted”. Nu l-am văzut inițial, și după ce am comandat 2 pizza la pachet am întins cardul să achit. Omu’ care m-a servit îmi arată inscripția cu pricina. După o clipă de blocaj, insist arătându-i cardul iar:

– E card de debit, nu de credit, zic eu. La care unu’ de se dădea un fel șef p’acolo zice că:

– Nu acceptăm nici un fel de card. Ne vrem banii acum!

WTF? Da’ banu’ care-ți aterizează direct în bancă nu-i bun? Sau ai bisnisul la negru? Madam Udrea ar trebui să-i oblige pe toți ăștia din turism să accepte metode de plată electronice moderne.

Gata vacanța

Gata, ne-am întors. În prima vacanță din anul ăsta am (mai) dat o șansă turismului românesc de pe Litoral.

Cazarea la Hotel Central (Mamaia) a fost rezonabilă cu servicii mai mult decât OK raportate la numărul celor trei stele. Mai au de lucrat la bucătărie și servirea la restaurant (timpii de servire pot fii neașteptat de mari).

Cum în prima zi era cam răcoare, am ales să mergem la Delfinariu. Accesul la fiecare din show-urile/expozițiile din Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța costă 9 lei pentru adulți și e gratuit pentru copii sub cinci ani. Taxa foto este de 10 lei, dar gândiți-vă bine dacă merită sau nu. La Delfinariu, singurul cetaceu care mai prestează este Mark, acum în vârstă de 23 de ani. Cum nu mai suportă lumina soarelui toate reprezentațiile au loc în bazinul acoperit. Atenție la cei ce vor să fotografieze: iluminarea sălii se face pe partea opusă spectatorilor, deci fotografiile sunt contra luminii. Aceasta este o mare bilă neagră acordată Delfinariului pentru că taxa foto nu este justificată (nu se aprind luminile de interior din economie). Bătrânul Mark este foarte obosit și abia dacă mai sare puțin peste nivelul apei. Show-ul scurt de circa 10 minute a fost urmat de o reprezentație a unei perechi de lei de mare (le-am uitat numele) la fel de scurtă și banală. Concluzie: deși este pe placul copiilor, delfinariul nu prezintă nimic spectaculos.

Revenind pe plajă: a crescut numărul umbreluțelor, iar cu excepția plajelor private, accesul este liber și necondiționat de achiziționarea de  servicii ori produse. Nisipul mai curat ca acum un an (tot în iunie am fost, la același hotel) era arat / afânat în fiecare noapte de același tractor care căra geamanduri pe plajă în timpul zilei. Marea, limpede și curată, fără alge împuțite la mal sau mizerii plutind prin / pe apă. Majoritatea construcțiilor de pe plajă au fost dărâmate, dar cresc altele în locul lor (de ce?!?!)

Hotelul, cum am mai spus, a fost OK. Curat, WiFi gratuit (dar nesecurizat) în zona recepției, telefon, TV, frigider etc. Surpriza neplacută (foarte neplacută!) a fost sâmbătă seara, cand la piscina hotelului s-a organizat o nuntă. Problema mea dar și a celorlalți turiști cazați în camerele cu fața spre mare și piscină a fost nivelul uriaș al sonorizării de la nuntă. Deși primarul Mazăre a dat un ordin încă de anul trecut legat de numărul decibelilor emanați în apropierea spațiilor de cazare, se pare că localnicii (nuntașii erau din Constanța) nu știau asta. Și, mai mult ca sigur, nici directoarea hotelului care a închiriat piscina nuntașilor. Ordinul zice ca după ora 23:00 nivelul acustic nu trebuie să depășească 70dB, iar după ora 01:00 orice manifestare în are liber trebuie să înceteze. Cum fătuca de la recepția hotelului nu avea nici o putere asupra armatei de decibeli, la ora 1 fix am sunat la Poliția locală, care neașteptat de prompt, s-a prezentat în circa 15 minute la camera mea din hotel. Cică să-mi ia o declarație, de parcă nu era evident balamucul de la piscină. Nici agenții ăștia nu au putut reduce decibelii. După două ore, stăteau tot pe scara de acces la platforma piscinei asistând neputincioși la desfășurarea bairamului. Mirele și nașul văzând incapacitatea agenților de poliție de a restabili legea și ordinea, l-i sa făcut milă de ei și le-au dat o sacoșică de rafie plină cu bunătăți servite și nuntașilor. Îmi pare rău că nu am reușit să fotografiez bine momentul (s-a mișcat camera și era prea puțină lumină…). Poate dacă muzica ar fi fost de calitate (au difuzat un fel de folclor contemporan stupid) cred că aș fii fost puțin mai tolerant dar n-a fost cazul.

Vizita la Acvariul din Constanța a fost, poate, cea mai mare bucurie a copiilor care nu știau la care bazin să se uite mai repede.

Neplăcut a fost că clădirea Cazinoului este părăsită și abandonată. Păcat că o importantă clădire de patrimoniu și care ar putea reprezenta o puternică atracție turistică este ignorată total.

În concluzie, a fost o vacanță scurtă dar bine venită, de care copii au profitat cel mai mult.

Later edit: duminică am fost la vot. Pe bune! Adică pe liberali.