Cutremur, my ass!

Sâmbătă, 25 aprilie 2009, 21:18:48, până la 21:18:53 a fost un cutremur în Vrancea, de magnitudine 5,3 Richter. Şi s-a simţit la Bucureşti cu 3-4 grade pe scala Mercalli. Eu n-am simţit nimic. Am aflat de la ştiri. Bineînţeles, că cele două canale de ştiri au întors cutremurul pe toate feţele plăcii tectonice şi au dezbătut problema până târziu în noapte.

Nu mă dau viteaz, dar am experienţa câtorva cutremure din care le pot aminti pe cele serioase: 1977 (cel mai nasol), 1986 (eram în vacanţă la mare), 1990 (am avut motiv de chiul, crăpase un perete în Şincai; ăsta a avut şi o replică tare în timpul nopţii) şi încă vreo două prin 2000-şi-ceva. Cutremurul din seara asta a fost subţirel (îmi doresc să avem numa’ d’astea) şi nedemn de atâta mediatizare. Păi când trece vreun camion mai greu pe stradă se simte mai tare.

Şi pentru că există multă confuzie în ce priveşte evaluarea unui cutremur, Wikipedia ne lămureşte simplu:

  • scara Richter descrie energia (magnitudinea) cutremurului la locul producerii, şi are aceeaşi valoare indiferent de unde este măsurată;
  • scara Mercalli descrie intensitatea cu care este perceput seismul şi este în funcţie de distanţa faţă de epicentru (valoarea scade odată cu creşterea distanţei faţă de epicentru).

Prin analogie, putem lua un bec aprins. Puterea becului este aceeaşi, indiferent de cum şi unde o determinăm (Richter). Lumina percepută este, însă, diferită. Cu cât ne depărtăm de bec (epicentrul) lumina sa scade (Mercalli).

Sursa foto: U.S. Geological Survey Earthquake Hazards Program

Porsche azi și ieri

La Perla, l-am văzut pe ăsta mare, inutil și roșu, cu ornamente de un alb-crem. Felul în care arată m-a dus imediat cu gândul la electrocasnicele de prin anii ’70. Alături, pe o altă stradă din București, unul din bunicii ăluia mare. Impecabil.

Prostia nu-i un handicap! Parchează în altă parte!

Adunate de prin traficul bucureștean:

Tratament posttransplant

Ca cei mai mulți transplantați, fi-miu ia Prograf / Prograft (tacrolimus), un imunosupresor împotriva respingerii grefei (de ficat, în cazul nostru). Doi ani la rând am luat medicamentul fără probleme, din farmacie. Numai că, de când ministerul bolii sănătății e condus de șoferul de ferari (cu f mic și scris agramat!) unii furnizori de medicamente s-au retras din cursă. Și când stocul s-a epuizat, toate rețelele mari de farmacii au început să dea din umeri când venea vorba de Prograf. Adică, Astellas Pharma International s-a cărat, cu tot cu produsele sale, care pe moment nu sunt importate de alți furnizori. Acu’, îi întreb eu pe deștepții ăia de la Astellas: de ce dracu’ vă interesează doar comerțul și banul dar viața nu? Pentru că singurii deținători ai licenței de fabricație a Prograf-ului sunt Astellas și tot e dețineau și monopolul asupra importului în RO, dar cum nu mai sunt în RO, nu mai e nici Prograf. Adică, ni se rupe de transplantați, lasă-i să piară, noi plecăm pentru că șoferul suprem de la ministerul nesănătății nu prea vrea să ne deconteze medicamentele pe care noi le vindem. Bleah, bă, vedea-v-aș, acu’ în Săptămâna Patimilor, în situația asta pe toți ăia de la minister și CNAS și de la Astellas România, să văd cum dați din colț în colț să obțineți la timp un medicament vital!

Slavă Domnului, există și suflete mari în sistemul ăsta încurcat de distribuție a medicamentelor, și se numesc Farmaceutica Remedia și Farmacia Academia care aduc acest produs în continuare.